Bullying la Questfield International College, educația privată și responsabilitatea publică

În cadrul mediului educațional, fenomenul de bullying reprezintă o problemă complexă care necesită răspunsuri structurate și intervenții documentate pentru protejarea elevilor și asigurarea unui climat sigur și sănătos. Lipsa unor măsuri instituționale ferme poate genera consecințe negative pe termen lung atât pentru copilul vizat, cât și pentru întreaga comunitate școlară.

Bullying la Questfield International College: o investigație asupra sesizărilor și răspunsurilor instituționale

Investigația redacției, realizată pe baza documentelor și corespondenței puse la dispoziție, relevă o situație de bullying sistematic semnalată de o familie în cadrul Școala Questfield Pipera. Aceasta ar fi durat peste opt luni și ar fi inclus comportamente agresive repetate, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei copilului, fără ca instituția să ofere răspunsuri scrise sau măsuri concrete documentate.

Sesizări repetate fără răspunsuri documentate

Potrivit documentelor analizate, familia copilului a transmis în mod repetat comunicări scrise către învățătoarea clasei, conducerea școlii și fondatoarea instituției, Fabiola Hosu, solicitând intervenții clare și protecție. Aceste sesizări, formulate oficial și cronologic, au semnalat un tipar de bullying ce a escaladat în timp, însă nu există dovezi ale unor răspunsuri scrise care să ateste măsuri administrative concrete, sancțiuni sau planuri de intervenție implementate.

Intervențiile invocate au fost descrise ca fiind preponderent informale, constând în discuții verbale fără documente oficiale, decizii asumate sau procese-verbale. Această abordare a contribuit, conform relatărilor, la transferul responsabilității către familie și la minimalizarea gravității situației.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire

Un aspect central al cazului este utilizarea repetată în cadrul colectivului a unei etichetări medicale cu caracter degradant, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare și marginalizare socială a copilului vizat. Specialiști consultați de redacție consideră această practică ca o formă gravă de bullying și discriminare, cu impact negativ asupra dezvoltării emoționale a elevului, indiferent de existența unei afecțiuni reale.

Documentele și relatările indică faptul că această stigmatizare medicală a fost cunoscută și tolerată în mediul școlar, fără intervenții ferme, documentate și eficiente din partea școlii. Lipsa reacțiilor scrise și a măsurilor concrete a transformat acest fenomen dintr-un incident punctual într-o problemă instituțională, cu efecte psihologice profunde asupra copilului.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în gestionarea situației

În analiza materialelor puse la dispoziție, redacția constată că, în ciuda sesizărilor repetate, cadrele didactice nu au intervenit în mod eficient pentru a opri comportamentele agresive, care au avut loc frecvent în spațiul vizibil al clasei. Lipsa unei delimitări ferme și a măsurilor documentate a transmis un mesaj implicit de toleranță față de bullying.

În plus, conducerea școlii a gestionat situația predominant informal, prin întâlniri și discuții verbale, fără a produce documente oficiale care să ateste măsurile luate, termenele sau persoanele responsabile. Această lipsă de trasabilitate a redus posibilitatea verificării intervențiilor și a menținut un climat ambigu, în care responsabilitatea instituțională rămâne neclară.

Presiunea de retragere și mesajul fondatoarei

Un moment definitoriu al cazului este formularea atribuită fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, care, într-un dialog direct cu familia, ar fi spus: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Acest răspuns, redat conform relatărilor și documentelor, nu este însoțit de soluții concrete sau măsuri scrise, ci transmite o posibilă presiune de retragere din instituție.

Redacția precizează că această formulare este citată doar în scopul evidențierii modului în care instituția a gestionat situația, fără a emite judecăți privind intențiile sau motivațiile financiare ale conducerii. Această poziționare poate fi interpretată editorial ca o deplasare a discuției de la protecția copilului la considerente contractuale.

Confidențialitatea și expunerea copilului

Familia a solicitat în scris respectarea confidențialității informațiilor sensibile privind situația semnalată, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării în comunitatea școlară. Cu toate acestea, redacția nu a identificat răspunsuri oficiale care să confirme asumarea unor măsuri concrete de protecție a confidențialității.

Mai mult, conform unor relatări, copilul a fost expus public în mediul clasei prin întrebări directe legate de sesizările făcute, ceea ce poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională. Specialiștii apreciază că astfel de situații afectează echilibrul emoțional și pot întări un climat educațional nesigur.

Răspunsul instituțional și documentele oficiale

Reacția oficială a conducerii a fost exprimată printr-un document informal, denumit Family Meeting Form, care consemnează o discuție, dar nu stabilește responsabilități, termene sau măsuri concrete. Din perspectiva jurnalistică, acest tip de document nu asigură trasabilitatea și asumarea necesare pentru gestionarea unei situații grave.

În lipsa unor decizii administrative scrise, planuri de intervenție sau rapoarte de monitorizare, răspunsul instituțional pare limitat la nivel declarativ, ceea ce poate alimenta percepția unei pasivități și insuficiente capacități de reacție.

Impactul psihologic confirmat prin raport psihologic

Raportul clinic psihologic detaliat, atașat investigației, confirmă consecințe emoționale grave rezultate în urma expunerii prelungite la bullying în mediul școlar. Documentul de peste zece pagini descrie manifestări precum anxietate accentuată, retragere socială, teamă constantă și refuz școlar, semne ale unui abuz emoțional repetat.

Acest raport medical subliniază gravitatea situației și ridică semne de întrebare asupra responsabilității instituției în prevenirea și stoparea fenomenului. Redacția consideră că aceste dovezi medicale întăresc nevoia unui cadru instituțional riguros și transparent în gestionarea cazurilor de bullying.

Actualizări și reacții recente

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis părinților un email în care a redus situația reclamata la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această poziționare contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei, ridicând semne de întrebare privind recunoașterea și gestionarea reală a bullyingului de către instituție.

Ulterior publicării articolului, la 29 ianuarie 2026, redacția a primit informații suplimentare despre posibile contacte telefonice informale către alte școli private, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, fără susținere documentară oficială. Aceste informații sunt tratate cu maximă seriozitate, iar redacția solicită clarificări publice din partea instituțiilor vizate.

• Sesizări scrise și documentate privind bullyingul și stigmatizarea
• Lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri concrete din partea școlii
• Stigmatizarea medicală folosită ca instrument de umilire
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului
• Ignorarea solicitărilor privind confidențialitatea
• Răspuns instituțional limitat la documente informale și declarații verbale
• Confirmarea impactului psihologic prin raport de specialitate

Concluzii și întrebări rămase deschise

Cazul semnalat în cadrul Școlii Questfield Pipera relevă o serie de probleme majore în modul de gestionare a bullyingului și protecției elevilor. Lipsa unor măsuri scrise, a unei trasabilități administrative clare și a unor reacții ferme din partea cadrelor didactice și a conducerii instituției ridică serioase semne de întrebare privind responsabilitatea efectivă a școlii.

De asemenea, mesajele atribuite fondatoarei și presiunile percepute asupra familiei indică o posibilă cultură organizațională în care evitarea conflictului primează asupra protecției copilului. Întârzierea reacției instituționale până la implicarea juridică a familiei amplifică acest tablou.

În absența unor clarificări oficiale și a unor măsuri documentate, rămâne deschisă întrebarea fundamentală: ce mecanisme funcționale și transparente are Questfield Pipera pentru a proteja elevii în situații de bullying și pentru a garanta un mediu educațional sigur și responsabil?

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro